Terapia Holistică: Secretul pentru Echilibru, Vindecare și Evoluție

Din miliardele de oameni, doar unii știu ce-și doresc și cum să abordeze sănătatea, cunosc mecanismele și reușesc să aibă rezultate rapide, exacte, de durată în corecția disfuncțiilor apărute pe durata anilor acumulați. Un lucru destul de greu de obținut în multitudinea informațiilor contradictorii. Scopul acestui blog este de a-i ajuta pe ceilalți care sunt induși în eroare de lipsa rezultatelor după toate încercările eșuate.

O să încerc să expun într-un mod cât mai simplist complexitatea mecanismelor infinite care au loc pe toate planurile funcționale în cadrul organismului. O să definim conceptul holistic în așa fel încât să obținem claritate asupra proceselor de bază și a mecanismelor de interconectare între acestea.

Un lucru mă liniștește… Viteza cursului realității e considerabil mai mare decât acum 100 de ani, noi evoluăm, urcăm la alte niveluri de consum informațional. Intenția creatoare cedează locul dorinței necontrolate de a cunoaște, descoperi, de a găsi esența. Evoluția tehnocrată-tehnicoștiințifică ne obișnuiește să gândim în dimensiunea 3D, în forme, întorcându-ne la tehnicile simbolurilor arhaice.

Tot ceea ce au scris futuristii în trecut, totul se va întâmpla până în detaliu. Dacă acest fapt este atât de vizibil, atunci de ce să nu începem acum să construim noua realitate? De ce să nu încercăm să descriem într-o manieră clară faptul că se apropie o nouă epocă? Epoca apariției oamenilor apți, abili să transforme realitatea, să creeze și să înobileze estetic lumi întregi cu puterea minții.

Sinteza abordării holistice – definiția conceptului holistic

Holistica eliberată

Cuvântul arhaic grec “holism” poartă în sine sensul de “întreg.” Cândva, atitudinea holistică asupra realității era atât de naturală încât nu ridica nicio întrebare. Desigur, întregul este mai mare decât suma părților integrate, însă natura umană este în așa fel încât descompune acel lucru, după care îi simte lipsa, iar apoi cu mare greu îl asamblează din nou… Aristotel nu a reușit să preîntâmpine acest eșec, și înțelegerea clară a lumii a fost înlocuită cu delirul alimentat de pasiunea umană. Holistica a fost condamnată uitării de către lipsa credinței în legea conservării energiei, iar pentru oamenii care gândesc științific, aceasta era inadmisibilă. Doar descoperirile în domeniul mecanicii cuantice au creat o breșă de perspectivă în conștiința strict reglementată a minților care gândesc științific. Abia în acel moment ei au acceptat posibilitatea unei viziuni diferite asupra lumii.

În general, structurile chimico-materiale se îmbină cu cele biologice și ambele sunt legate de integritatea psihică. Holiștii consideră protonii, electronii, atomii, moleculele, legăturile organice și anorganice, coloizii, protoplasma, plantele, animalele, mințile și personalitățile drept o treaptă în această desfășurare a holisticii. Deși teoria holismului acceptă sincer baza materialistă a lumii și recunoaște ordinea naturală, lucru pe care idealismul nu-l poate accepta, aceasta totodată îndreptățește setea spirituală. Noi ne confruntăm continuu cu opoziția materialului și spiritualului, momentului și veșniciei, irealului și realului. Holismul arată cum aceste fenomene aparent opuse se armonizează într-un întreg.

Reiese că întregul și părțile sunt aspecte ale aceluiași sistem. Finitul se identifică cu infinitul, particularul cu universalul, veșnicia face parte din timp, materia este vehiculul și purtătorul spiritului, realitatea e ordinea netranscendentală a lumii de dincolo, fiind în același timp specifică și lumii fenomenale. Pentru a atinge realismul, nu e nevoie să fugi de lumea exterioară. Fiecare centru, fiecare întreg din lume, indiferent de nivelul inferior la care s-ar afla, este laboratorul în care timpul se transformă în veșnicie, fenomenalul în realitate. Adevărul magic e peste tot. Orice separare a lumii va afecta însăși textura realității. Integritatea este peste tot în jurul nostru, chiar și în cel mai nesemnificativ miracol, care ascunde taina spre care noi tindem prin gând și acțiune.

Ce înseamnă terapia holistică a conștiinței?

În această lucrare, voi încerca să ofer atenție egală nu doar conștiinței, energiei, psihicului, emoțiilor, veșniciei ș.a.m.d., adică zonei extrasenzoriale sau energo-informaționale, factori pe care îi voi clasifica în mod forțat în psihosomatică… dar și aspectelor fiziologice. Deoarece holistica înseamnă întreg, eu cred că toate planurile sunt la fel de importante, însă în anumite momente, una dintre ele poate fi mai afectată și are nevoie de mai multă atenție până când este adusă la echilibru cu celelalte componente. În acest moment, consider că fiziologia organismului este componenta care necesită cea mai multă atenție.

Foarte multă lume suferă de stres, depresie, apatie și toți caută soluții în zona psiho-emoțională, prin diverse tehnici, fiecare mai complexă și mai importantă decât cealaltă. Însă, mulți uită că psiho-emoționalul este susținut, definit și creat de sistemul hormonal, care se reglează la nivel fiziologic prin mecanismele funcționale ale organelor și structura organismului.

Căutăm fericirea… asta facem. Ne dăm seama că mecanismele care ne scot din acest moment sunt graba și valorile greșite, incorecte, care ne sunt inoculate. De exemplu, ni se oferă drept model un stil de viață de lux (castele, iahturi, avioane private) ca o extremă, iar pe cealaltă parte avem posibilități extrem de limitate. Noi începem să alergăm între aceste două extreme, consumându-ne energia, uitând de valorile adevărate.